Cel mai frumos cadou de ziua mea

Eu sunt Alexandra, sunt autistă și de azi sunt Galantom.

Mulți dintre voi mă cunoașteți, unii poate mă iubiți sau măcar vă plac video-urile postate de mama mea, în care eu fac treabă, mai ales bucătăresc,  o ajut la pregătit salate, ghiveci, ciorbă, pizza. Tai legume. Mă pricep, sunt meticuloasă și chiar le pot aranja frumos pe o pizza.

Mama m-a încurajat și mi-a oferit mereu ocazia să o ajut la bucătărie, mai ales când este vorba de tăiat legume. Aici mă descurc binișor și pentru ca ea mi-a arătat, m-a ajutat și aranjat totul în așa fel încât să reușesc. Altfel, eu stau mai prost cu orientarea în spațiu, cu organizarea, planificarea, motricitatea.

Mama mă încurajează mereu și să așez masa, să îmi pun singură mâncarea gătită în farfurie, să pun pâine la prăjit, să întind pe feliile prăjite diferite paste tartinabile,  să îmi prepar singura „făgăraș”, lucru deloc simplu. Adică să iau din dulap castronul potrivit, (eu cam uit unde sunt puse, îmi ia un pic de timp să mă orientez în spațiu, chiar dacă fac zilnic asta), apoi să iau din frigider brânzica și smântâna (dacă e înghesuială în frigider, nu le văd imediat sau nu le găsesc deloc), să le pun în proporții potrivite în castron (mă pricep să echilibrez cantitățile). Nu prea pot să le amestec/omogenizez bine, nu apăs cu suficientă forță lingura, iar atunci îi spun mamei, ”Ajuta-mă, nu pot”.  

Nu spăl vase de obicei, pentru că nu am răbdare și precizie, vreau să termin mai repede și nu le spăl bine. Dar măcar am grijă strâng masa și să pun vasele murdare în chiuvetă după ce mănânc.

Mai și margelesc la mărțișoare, brățări, fac ghirlande din hârtie, am făcut și felicitări cu alți tineri, prieteni ai mei, sau singură acasă.

Mie îmi plăcea când bucătăream și mărgeleam împreună cu alți tineri într-un centru, care acum nu mai este. Îmi plăcea să mă întâlnesc cu ei și să facem lucruri împreună. Făceam salate, sandvișuri, făceam petreceri -sărbătoream zile de naștere, onomastici, Craciunul.. A fost frumos. Uneori mă obosea gălagia și agitația, dar, în general, a fost bine. Acum stau mai mult acasă, doar cu mama.

Și pentru că îmi doresc foarte mult să mai facem toate astea și alte activități împreună cu alți tineri, m-am gândit să strâng și eu bani, ca să ne facem un Centru al nostru, mai fain și mai trainic și să nu ne mai dea nimeni afară de acolo.

In curând va fi ziua mea. Cam peste o luna o să împlinesc 29 de ani.

Dacă îți pasă un pic de mine și te-ai bucura să mă vezi împreună cu alți tineri,  dacă ți-a trecut prin cap să îmi faci un CADOU de ziua mea pentru cât de harnică și pricepută sunt, te rog să donezi pentru CENTRUL nostru. Eu o să fiu foarte fericită să le fac astfel o bucurie și altor tineri. Vreau și eu pun o cărămidă la crearea unui Centru pentru tineri în București. Îar după ce strâng banii pentru Centrul din București, o să mai fiu Galantom și pentru alte Centre pentru tinerii autiști din tară. Abia aștept!

Iți mulțumesc pentru cadou. Iți mulțumesc și că ești un OM Bun și îi sprijini și pe alții să aibă o viață mai bună! Si tinerii autiși merită să trăiască decent și demn.

Dacă vrei să fii și tu un Galantom pentru acest proiect, contactează AUTISM ROMANIA. Poți avea propria ta pagină, cum am eu, și îți poți dărui și tu ziua de naștere ori de nume pe ziuata.galantom.ro sau alte ocazii speciale din viața ta pe dar.galantom.ro! să îi rogi pe prietenii tăi să doneze la rândul lor pentru centrul nostru. Așa cum te rog eu acum pe tine.

Cu drag, Alexandra!

Îți mulțumesc că ești alături de mine și de prietenii mei.